S-a terminat…

Mi s-a zis de curând, într-un oarecare context, ”Sper că nu scrii despre desene animate pe blog”. Și ce să vezi, într-adevăr, mare omisiune. Cum am putut scrie eu atât, și nimic despre desene animate?

Deci, hai să-ncepem ușor. Cu Tom și Jerry, că-i cunoaștem toți. Și cu uimirea și nedumerirea mea de om mare, bănuiesc că și a altora. Cum ne-o păcălit el Jerry pe toți în copilărie să ținem cu el?!

Păi nu Jerry fură din frigider? Nu Jerry vrea să-i fure laptele din farfurie lui Tom? Nu Jerry e șoarecu’ ce-și face veacul prin podeaua casei, rozând parchetul? Și și atunci când lui Tom îi e fomiță, nu e Tom animalul de casă, îngrijit și crescut de stăpâni cu un scop?

Între noi fiind vorba, frumoase desene. Eu sunt și acum fan al valsurilor lui Strauss… să fie o totală coincidență?

Other random thoughts:

– Când vine nepotu-mio pe la mine, îi mai dau drumul la desene pe YouTube. Ia uite ce mi-a fost dat să văd la sugestii. Of lume, lume…

– Nu ratați episodul următor… dezvăluiri incendiare în cazul Tweety!

– Așa-i că și voi vedeți patinoarul din bucătărie când auziți melodia asta?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *